Acolo...

Departe in munţi e liniste…
Acolo e ca şi cum omul n-ar exista
Şi nu ar vrea nimic de la tine,
Doar de la sine…

M-a facut pură un singur loc
Şi-i duc dorul in fiecare secunda
Ce trece din a mea viaţa
Sperând că într-o zi voi fi din nou acolo…

Lacul oglindeşte stelele,
şi lasa ceaţa să-l sărute
In fiecare dimineaţă…
Retrăgându-se-ncet când noi vedem …

Luna se vede deasupra brazilor
Şi parcă acolo zambeşte uneori…
Până si copacii sunt altfel…
Ei par sa-ţi asculte oful…

În unele parţi ale pădurilor,
S-au stins mulţi copaci…
Au fost ucişi de cel pe care
Ei îl credeau al lor prieten…

Florile nu le-am vazut…
Dar sunt frumoase,bănuiesc…
Mai ţin minte doar iarba uscata
Care se juca in bătăile vântului…

Acolo toate însemnau libertate.
Fiecare fir de iarbă,
Iti dădea toată iubirea lui
Deşi ştia că-l vei călca…

Simţeai ca ai tot…
Aveai chiar şi ce nu-ţi aparţinea…
Acolo tot şi toate te iubeau
Şi păreau uşor îndrăgostite şi dependente de tine…

Pareau că fără tine,
Nu ar putea exista…
Erau motivul tău pentru a trăi
Iar tu erai motivul lor pentru a fi…

Sufletul ti-era plin,
Dar te simţeai uşor,
Liber şi prindeai aripi
Prin simplu fapt ca respirai…

Acolo unde toate te iubesc
Şi de grija îţi poartă
Mi-e dor să ajung…
Să pot să respir aerul curat…sa zbor…