Iubire mută

Îmi strigi tare
Şi mă doare...
Te sărut şi-apoi
Te prefaci în piatră...

Te ating,
Dar eşti lipsit de viaţă...
Eşti rece,
Dar privirea ta îmi declară
Ne-ncetat aceaşi iubire.

Ochii ţi-au rămas vii,căprui...
Parcă mai vii ca niciodată...
Atunci când ma privesc,
Varsă lacrimi...

Braţele tale
Au rămas suspendate
Îmbrăţişându-mi odata trupul...
Eşti stâncă,
Şi-acum mă doare
A ta atingere...

A ta iubire mă-ngheaţă
Şi mă face şi pe mine de piatră,
Făcându-mă mută,
Declarându-ţi iubirea
Prin lacrimi şi priviri pătimaşe...